După patru luni de așteptare, pe 23 aprilie, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, anunța reluarea procesului de consultare publică cu privire la proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 (PNIESC) și proiectul revizuit în urma recomandărilor formulate de Comisia Europeană. În continuare vom vedea ce este PNIESC și impactul pe care un astfel de plan îl va avea la nivel național atât pentru mediul de afaceri cât și pentru consumatori.

PNIESC la nivel European

În 2018 Comisia Europeană a cerut Statelor Membre să emită un draft al Planului National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice până la finalul lunii decembrie 2018, urmând să integreze comentariile Comisiei și să emita un plan final până în decembrie 2019. România, după cum ne-am obișnuit deja, a rămas în urma parcursului setat de Comisia Europeană. Alăruti de Luxemburg, Germania, Irlanda și Marea Britanie nu au reușit încă să publice o variantă finală a Planului.

Cu toate că Planurile Naționale trebuie să respecte măsurile impuse de Comisia Europeană, fiecare Stat Membru trebuie să își seteze obiectivele, targetele și politicile pe care le vor implementa pentru atingerea obiectivelor naționale asumate la nivel European. Planurile trebuie să fie ambițioase dar realiste și să seteze, alături de Strategia Energetică Națională, cadrul pentru legislația din domeniul energiei, al protecției mediului și al schimbărilor climatice.

Parcus legislativ național

Proiectul Planului Național Integrat a fost publicat pe pagina Ministerului Energiei în noiembrie 2018, procesul de consultare publică fiind finalizat în martie 2019. Cu toate acestea, în urma integrării comentariilor Comisiei Europene și a evaluării de mediu, Ministerul Mediului a început o nouă perioadă de consultare publică în care atât societatea civilă cât și mediul de afaceri pot trimite amendamente către minister. Elaborarea Planului a reprezentat un test în ceea ce privește colaborarea inter-ministerială, aducând laolaltă atât reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii și a altor instituții ale statului.

Prevederile din PNIESC

Cu toate că primul draft al PNIESC a avut carențe importante atât din punct de vedere al obiectivelor propuse cât și al argumentării prezentate, versiunea curenta prezintă îmbunătățiri substanțiale. În urma integrării comentariilor Comisiei Europene, România și-a asumat o serie de obiective ambițioase, ținând cont de legislația Uniunii Europene și de tehnologiile și mecanismele existente. Mai mult decât atât, unele dintre cele mai importante obiective este cel legat de de-carbonizarea Complexului Oltenia și exinderea rețelei de gaze pentru reducerea numărului de gospodării care folosesc combustibili fosili.

Este de notat faptul că România are toate șansele în atingerea țintelor legate de emisiile de carbon și folosirea de resurse regenerabile. În ceea ce privește eficiența energetică, România poate atinge targetul de 30,7%, chiar dacă acesta este cu 2% mai mic decât obiectivele Uniunii Europene. Eficiența energetică este un alt punct important, și, așa cum am arătat si în articolul despre Strategia Energetică Națională, este una dintre prioritățile actualului Guvern.

Există, cu toate aceste și câteva îngrijorări cu privire la PNIESC. Din punct de vedere al elaborării strategiei, Radu Dudău, președintele Energy Policy Group și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa transparenței în ceea ce privește metodologie din spatele realizării planului, acest lucru punând sub semnul întrebării corectitudinea datelor expuse precum și concluziile la care s-a ajuns. De asemenea, cu toate că documentul revizuit corespunde cerințelor Europene, unele din obiectivele setate sunt sub media Uniunii Europene, autoritățile din România fiind spectice în setarea unor obiective ce par prea greu de atins.

Pași următori

Poate cel mai important beneficiu al PNIESC este faptul ca oferă Uniunii Europene oportunitatea de a trage la răspundere autoritățile din Statele Membre cu privire la elaborarea unor politici în acord obiectivele setate și atingerea acestora. Mai mult decât atât, bazat pe PNIESC România poate accesa fondurile oferite prin Fondul de Tranziție Justă care vor susține România în demersurile sale.

Implementarea PNIESC necesită o continuă colaborare interministerială, iar reprezentanții Guvernului ar trebui să elaboreze un plan progresiv pentru atingerea obiectivelor pe țară. Mediul de afaceri ar trebui de asemenea implicat în aceste proceduri, ei fiind impactați direct, atât în calitate de promotori ai schimbării cât și ca beneficiari ai noilor politici.

În februarie, Ministrul Energiei, Virgil Popescu, promitea că vom avea atât o Strategie Energetică cât și PNIESC-ul aprobate până la finalul lunii aprilie. Având în vedere că ne aflăm în ultima etapă a parcursului legislativ pentru PNIESC ne putem aștepta ca după integrarea sugestiilor din consultarea publică deschisă la finalul lui aprilie să avem o variantă finală a planului care să fie supusă spre aprobare în ședința de Guvern.

Pentru a primi săptămânal rapoarte de analiză, abonați-vă!