Programul de guvernare al PNL – recâștigarea încrederii  cetățenilor

În plină instabilitate politică, generată de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, liderul liberal, Ludovic Orban, a prezentat lista miniștrilor propuși pentru formarea noului cabinet de la Palatul Victoria. Totodată, a fost făcut public și programul de guvernare al Partidului Național Liberal. Măsurile propuse de liberali se întrepătrund cu diferite grafice menite să reflecte situația mediului economic din prezent, făcând referire la politicile aplicate de guvernul social-democrat.

O primă lectură a respectivului program oferă un scop aproape imposibil de măsurat – pregătirea unui ansamblu de reforme în vederea „modernizării în spirit european” a sistemului de stat și, în fond, a României. Istoria recentă dovedește dificultatea cu care au fost acceptate și implementate reformele în cele mai vaste domenii, la nivel național. Ceea ce nu ar trebui să ne scape din vedere, însă, este perioada scurtă în care, dacă va fi validat, Guvernul PNL va trebui să reformeze întregul sistem, dat fiind faptul că următoarele alegeri parlamentare sunt programate a avea loc în primăvara anului 2020. Probabilitatea ca reformele prezente să fie implementate este infimă, scenariul optim, dat fiind contextul, este pregătirea cadrului necesar dezvoltării respectivelor reforme.

La o lectură aprofundată, se pot observa o serie de obiective și măsuri „urgente” care ar putea îmbunătăți calitatea celor mai importante areale: sănătate, justiție. Astfel, Partidul Național Liberal vede de bun augur o profesionalizare a administrației publice și restructurare a aparatului guvernamental, trecând de la 23 de ministere la 16 – practic, se dorește o creștere a încrederii opiniei publice în instituțiile publice; restructurarea ANAF și depolitizarea agenției este numai una dintre măsurile liberale pentru reforma în administrația publică, cu efecte directe asupra spațiului economic.

Reforme în justiție 

Trecând de la administrația publică la cele mai importante domenii de acțiune ale statului, care fac subiectul dezbaterilor din spațiul public – justiția, sistemul de sănătate și economia, nu putem să nu observăm faptul că promisiunile de încheiere a angajamentelor României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) sau de construire a spitalelor regionale țin primele pagini ale programului de guvernare. Astfel, în primul rând, PNL pare să își asume modificarea legilor din justiție considerate a fi „toxice” și paralele cu recomandările raportelor MCV și GRECO sau cu avizele Comisiei de la Veneția. Se vorbește, în acest caz, de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (desființarea căreia nu pare șă și-o asume), de Codul penal și cel de procedură penală, de Legea recursului compensatoriu. Principiile din spatele alegerii de corectare a acestor legi sunt de apreciat, însă respectivul proces este greoi și de lungă durată, fiind probabil scenariul în care numai o parte din aceste modificări să fie realizate până la următoarele alegeri parlamentare.

Îmbunătățirea sistemului de sănătate

În al doilea rând, sistemul de sănătate este și el unul dintre prioritățile-cheie ale PNL, accentul fiind pus pe construirea spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, alături de asigurările de sănătate publice și private și maximizarea bugetului FNUASS. Cele mai importante două măsuri prevăzute de liberali ca fiind parte integrantă dintr-o viitoare guvernare sunt implementarea Planului Strategic de Prevenire și Combatere a Infecțiilor Nosocomiale și creșterea plafonului trimestrial alocat medicamentelor (și, deci, scăderea taxei clawback). Cele din urmă două măsuri au o importanță crescândă datorită faptului că, în ultimii ani, atât lipsa medicamentelor generice ieftine, cât și situația îngrijătoare a igienei din spitalele românești. Dacă în cazul taxei clawback, o scădere a acesteia ar putea însemna o creștere a stocurilor de medicamente cu un preț accesibil populației, planul anterior menționat referitor la infecțiile nosocomiale ar trebui să reprezinte prioritatea zero a acestui guvern. Rămâne de văzut, însă, măsura în care aceste proiecte de politici vor fi sau nu aplicate.

Un program fezabil?

Este dificil de apreciat un astfel de program de guvernare, în actualele condiții de pe scena politică, caracterizată de instabilitate, incertitudine și superficialitate. La fel ca în cazul programului de guvernare al PSD, ideile, pe foaie, sunt dintre cele mai bune – problema se pune în momentul propriu-zis al implementării acestor idei și a susținerii unui cadru optim necesar derulării lor. Singurul aspect de care ar trebui să țină seamă viitorii membri ai guvernului este necesitatea României de a se menține în afara unui izolaționism economic și politic, de a se alinia tendințelor europene și euro-atlantice, fără a uita că o astfel de abordare nu poate avea rezultate fără o politică internă bine închegată și pusă la punct.

 

Ana-Maria Anghel, Issue Monitoring